Cu drumurile curate. O alta privire asupra Romaniei

Asa arata campul la marginea soselei.

Atunci cand nu te uiti in alta parte. Cand te opresti si cobori din masina. Cand iti pasa.

 

Cand mergi cu 90 de km pe ora, cat e viteza legala in afara localitatii, drumul pare frumos. Viteza absoarbe toata mizeria aruncata de oameni in sant si pe camp. Viteza si orbirea noastra: ne-am invatat sa ne uitam la tara noastra fara sa mai bagam de seama ce suferinte ii provocam.

Ei bine, noi ne-am decis sa facem ceva. Mai intai sa va aratam ce-am gasit noi, pe o singura bucata de drum. Si apoi sa va rugam pe voi sa ne trimiteti locul care v-a ingrozit, mahnit, socat, atunci cand v-ati dat jos din masina.

Imagini. Video. Locatie.

Si dupa aceea, poate, vom incepe sa facem ceva.

De ce “poate”? Pentru ca noi nu credem nici in autoritati, nici in comisii, nici in campanii. Credem doar in puterea unei comunitati. Si acest “poate” va depinde doar de voi. Va povestim de asta cand vine timpul. Deocamdata, va asteptam cu povestea drumurilor voastre.

Voi unde ati vazut asa ceva langa orasul, satul, drumul vostru? Locatie. Imagini sau video. Pe mail: ajutor@cudrumurilecurate.com

 

In 10 kilometri am fotografiat 10% din ce era aruncat

De la doza de suc aruncata pe geam si pana la sacii ramasi de la lucrari de renovare: asta am gasit intre Tunari si Ganeasa, in nordul Bucurestiului. Incearca acelasi lucru in orice loc!

Ai gasit asa ceva si pe langa tine?

Daca da, atunci iti propunem sa incepi prin a ne semnala locul. Trimite-ne coordonatele locatiei si imagini sau video pe ajutor@cudrumurilecurate.com

Ai vrea sa facem ceva impreuna?

Nu e gunoiul nostru. Dar tara este. Si ea e prima noastra responsabilitate. Fara apel la autoritati, fara lamentari inutile, fara ajutor din afara. Vrei sa facem ceva impreuna? In curand iti spunem ce.

 
 

Despre noi

Noi suntem toti cei carora le pasa. Toti cei care intra aici cu povestea drumului lor. Si sunt decisi sa si faca ceva. Povestea a inceput cu Lucian Mindruta si 10 voluntari din comunitatea de ciclisti “Cu Bicicleta la mare”. De-a lungul anului am crescut. Si anul acesta ne vom face mari.

In curand incepem sa schimbam

2020-03-21T12:38:00

  days

  hours  minutes  seconds

until

 

Scrie-ne

8 thoughts on “Cu drumurile curate. O alta privire asupra Romaniei

  1. Felicitari pentru initiativa! Sper ca acest proiect sa aiba succes national, deoarece dupa cum bine stiti avem aceleasi probleme pe toate drumurile.
    Astept cu interes urmatorul pas si poate impreuna reusim sa schimbam ceva!

    Like

  2. PRIMARIILE nu-ti dau nici cea mai mica sansa sa fii civilizat! Ca sa vina firma de salubritate sa-ti ia 5 saci de moloz esti obligat sa platesti minim un metru cub la tariful de 500 lei. Este o descurajare/ nepasare/ nesimtire sa percepi aceste tarife intr-o chestiune care tine in final de sanatatea noastra si siguranta mediului inconjurator! Cand primariile vor asigura cadrul civilizat de depozitare a deseurilor, trebuie sa fii dus cu pluta sa mai faci kilometri pentru a debarasa mizeria in padure intrebandu-te daca te prinde politia locala sau te filmeaza cineva sa te puna pe retelele sociale! Civilizatia incepe cu primul gospodar al localitatii! Daca interesul lui primordial sunt chermezele electorale, atunci are de suferit toata tara si are de castigat doar clica lui de bulangii.

    Like

  3. Nesimțirea la ea acasă. Nu doar drumurile sunt pline de gunoaie. Piloșii se regăsesc și printre locatarii din blocuri, nu doar printre șoferi. Asemenea subiecte vă interesează? Vă pot pune la dispoziție și material foto. Primăria a rămas insensibilă la reclamația făcută, spunându-mi că totul e o problemă de educație, refuzând să le aplice vinovaților amenzile legale. Persoanele care aruncă gunoaie refuză să recunoască că acele gunoaie le aparțin. Spun că nu pot să supravegheze în permanență copii (odată m-am dus cu un caiet de școală al unuia dintre respectivii minori, aruncat de acela pe geam în curtea blocului. Persoana ce se ocupa de educația acelui minor, fiind pusă în fața faptului împlinit, a spus că era nervos fiindcă luase o notă mică la școală și că sunt copiii instituționalizați și că ar trebui să avem înțelegere pentru situația acestora). ”Mitocani” e un termen prea plăcut pentru aceste specimene.

    Like

  4. Bună ziua domnule Mândruță!
    Alin Cristian din Zalău sunt dar stabilit în Austria.
    Am o experiență/ exemplu trist referitor subiectului emisiunii de azi: Eram acasă în Zalău in fața casei iar un individ trecând strada prin dreptul meu spre mașina lui; parcată vis-a-vis de mine; aruncă pachetul gol de țigări. Reacția mea a fost verbală pe un ton prietenesc: lasă că îl iau eu de jos!
    Se oprește brusc, ridică pachetul de jos, sub privirea întrebătoare a pasagerului din dreapta mașinii lui, care aștepta tăcut acolo.
    Am crezut că am făcut cu succes o morală civică, dar surpriză: cel din dreapta, rapid a improvizat o răzbunare aruncând /scuturând preșul care avea cel puțin două pachete de țigări + alte hârtiuțe și ,,nelipsite,, coji de semințe….
    Am văzut mizeria de pe jos scurt atunci cum a plecat mașina, realizând ce a fost cu acel sunet scurt de ușă închisă ce a răzbit scurt din dreapta mașinii…

    P. S. Când vin acasă curăț zilnic și eu din fața casei câteva mizerii, nu multe, dar asta doar pt că noi le adunăm zilnic.

    Felicitări pt emisiuni: ascult zilnic online digi fm.

    Împreună putem schimba ceva: rămân optimist…vreau să revin de tot acasă in România

    Like

  5. Excelent! Felicitari pentru initiativa! Va recomand sa luati in calcul si aplicatia / platforma: https://www.trashout.ngo/
    Este o aplicatie / harta interactiva unde orice om care isi instaleaza aplicatia pe telefon poate fotografia si semnala locatia automat. Poate fi un ajutor extraordinar pentru o astfel de campanie. Felicitari inca o data.

    Like

  6. Apreciez inițiativa, dar din păcate este nevoie de mai mult decât voluntariat. Fără o schimbare a sistemului de strângere a gunoiului, in lipsa unei strategii de ecologizare și reciclare din păcate problema nu va dispărea. Și evident schimbărea mentalității și educarea persoanelor care fac asta, și fac asta de mulți ani. Nu e vorba de copii aici.
    Câteva exemple concrete din viața mea de zi cu zi:
    1. Măturătoarea de pe Magheru
    Dădea o doamna cu matura pe lângă bordura. Evident la 8:30, la ora de vârf. Mătura nelipsitele chistoace ale nesimțiților. Dar nu în foraș. Le împingea mai încolo, probabil în direcția unui tomberon. Vântul bătea și le împingea din nou în stradă. Ea continua in aceeași direcție, lăsând în urmă aceleași chiștoace.
    2. Lucrătorii de pe mașina de gunoi
    Daca ai o curte și câțiva pomi, știi că în fiecare toamnă și primăvara ai de adunat frunze, crenguțe, iarba, etc. Nu vorbim de crengi mari, etc. Nobila mașina de gunoi nu primește decât gunoi menajer, frunzele uscate puse in punga nu se primesc. (Decât contra unei sume de minim 50 lei, așa merge).
    3 Vecinu’ (proprietar de autovehicul reparat în drum. Nu BMW)
    Plecam de acasă împreună cu băiatul meu de 5 ani. Omul, cu capota ridicata la mașina, in fata casei, lovit de foame, tocmai termină o banana. Așează coaja tacticos pe un inel metalic de pe stâlp. Băiatul meu întreaba surprins: “de ce a lăsat omul ăla banana acolo?” Ce sa îi răspund..ezit..că e nesimțit..”nu știu, nu e frumos.” “Sa îl întrebam”. Eu:”De ce ați lăsat coaja acolo?” Surprins de întrebare, individul zice “sa nu mă duc până la gunoi”. Eu: “și după ce terminați treabă o duceți?” Ia banana cu doua degete și se îndreaptă bombănind spre coșul de gunoi, aflat la mai puțin de 5 metrii “sa îl învățați și pe asta micu așa, doamna”. (Asta micu știe. Tu nu stii)
    Sunt doar câteva exemple. Dar voluntariatul câtorva dintre noi nu ii va schimba pe cei pe care i-am descris mai sus. Nu spun să nu facem nimic. Dar din inițiativa aceasta nu reiese decât o soluție punctuala și pe termen scurt. Care este continuarea?

    Like

  7. Locuim la tara. La tara pe o ulita laturalnica, de unde, cand ploua sau ninge, este greu de iesit in drumul principal. Nu numai cu masina, chiar si pe jos. Cu multi ani in urma, fiecare casa era locuita.….Oamenii, gospodari, ingrijeau drumul, il curatau si-l pretuiau. Acum, gospodarii au trecut la cele vesnice……au ramas casele goale – poate o data pe an, mai vine cate un nepot grabit de la oras, sa taie iarba din cate o curte. Din 16 numere de case, mai sunt locuite permanent 3. Probabil acesta a fost si motivul pentru care strada noastra a ramas neatinsa atatia ani.
    Satul este de munte, strada noastra este intortochiata, si catarata pe un deal. Accesul la drumul principal se face pe un pod ingust de o caruta, construit cu multi ani in urma. Ploile la munte sunt aprige, aduc apa multa, iar cand ploua tare, strada se transforma in fluviu….De-a lungul anilor, drumul s-a erodat, s-au facut adevarate albii, iar in partea cea mai de jos, aluviunile au depus un strat gros de mal, care cand este proaspat este de netrecut.
    De ani de zile, primaria locala ne promite modernizarea “ulitei” noastre.
    ”stati linistiti, nu o sa intrati in iarna fara asfalt pe strada”…..bineinteles ca nu a mentionat in care iarna, urmatoarea sau urmatoarea dupa urmatoarea…..Brrrr.
    Primavara trece, vara deasemeni, vine toamna…..O toamna calda, cu zile insorite, temperaturi domoale…..Nici o miscare…..Oh…..ba da……se aduc paleti cu borduri si rigole de beton…..Zac acolo zile, spatamani, pana cand vine frigul…..Abia atunci apare si “fericita” firma care a castigat licitatia ….Oameni zgribuliti de frig, incruntati, necomunicativi…..care nici macar nu dau buna ziua…..Nu ne mai miram, ca, desi zilnic ai servim cu cafea fierbinte, sa se mai incalzeasca, nici macar multumesc nu primim. Ce sa ne mai asteptam sa ne anunte inceperea lucrarilor, sa putem sa ne scoatem masina in drumul principal …sa nu ramanem blocati.
    Lucrarea se face in mai multe etape, prima fiind cea restanta – racordarea fiecarei gospodarii la tubulatura de canalizare….apoi inlocuirea podului vechi cu unul nou si dublu de lat, instalarea bordurilor, a rigolelor, etc.
    Miscare mare de oameni, utilaje, materiale, si nu in ultimul rand AMBALAJE. De la pungile de mancare, paharele de cafea, pachete de tigari goale, folii de plastic si chingi de strangere a bordurilor pe paleti, sticle de apa, pana la resturi de teava PVC ramase sau sparte in urma lucrarii de racordare…..Toate “scapate” nepasare pe jos….parte aruncate peste garduri, in gradinile oamenilor….parte aruncate in gropile in curs de astupare….
    Intram in panica – sotia mea si eu, de cand ne stim reciclam, iar de cand ne-am mutat acum 5 ani, aici la tara, curatam cat putem, pe unde putem. Incepem sa alergam de ici colo, adunam cat putem, inainte de a fi prea tarziu. Multe le scoatem chiar din gheara excavatorului ce cu nonsalanta le astupa cu pamant….Muncitorii se uita la noi talambi, neintelegand ce este cu noi….poate crezand ca le adunam ca ne trebuie…..Intrebam pe cei ce par a fi coordonatori, daca firma respectiva nu are containere de gunoi…..ni se spune ca nu….>Sunam la primar…..acesta ne spune ca s-a gandit sa aduca doua tomberoane de gunoi…..dar…..i-a iesit din minte……Asa ca strangem, strangem…..eu si sotia…..Multe le-am smuls oamenilor din mana inainte sa le arunce pe foc…..(din cauza frigului, si-au facut cateva zile foc sa se mai incalzeasca, si s-au gandit ca decat sa le adune, mai bine le ard….) Era sa ne sufocam de fumul inecacios si greu…
    Dar asta nu este totul….Momentul culminant a fost cand, intr-una din zile, afara pe strada fiind, la adunat gunoaie bineinteles, am surprins oamenii, cu suluri de hartie igienica in mana, cautand locuri “retrase” si “caldute” in tufisurile din jurul caselor noastre…!!!!!!!!!!!!..Asta se intampla, la vreo doua luni de zile de la inceperea lucrarilor….Am crezut ca explodam……Iarasi sunam primarul….Toaleta ecologica nu exista? Raspunsul este – primaria nu are, iar firma se pare ca nici ea….Primarul ne promite ca o sa cumpere una, ca “este buna”….intre timp noi avem o noua problema…..pe langa noroaie, gunoaie, acum avem si “fecale umane” frumos ornate cu hartie igienica…..
    Acum cateva zile, am avut ocazia sa-l vedem pe marele patron…..care , imbracat ca din cutie, a venit, sa vada cum merge lucrarea….Ne-am dat seama ca trebuie sa fie “Prea-Importanta-Sa” dupa Range Roverul sclipitor din care s-a “scoborat pe pamant”….dupa el, inginerul, plapand si slabut, alergand in jurul lui, coborat dintr-o “modesta” Dacie Logan….
    M-am aruncat pe ei……
    Politica companiei de respectare a mediului si locului de munca – adica, adunarea ambalajelor, gunoaielor si resturilor menajere !!!!!….privire tampa, raspuns pe masura…..”Nu avem asemenea reguli….toata lumea arunca…..nu numai noi…..”
    Toaleta ecologica !!!!, ca o firma ce executa lucrari in teren, nu in casa omului, cu personal numeros, cu munca in conditii grele? Oamenii unde-si fac nevoile? Aceleasi priviri tampe, aceleasi raspunsuri pe masura……De data asta, micutul inginer, se simte dator sa-si arate intelepciunea : “Eu le-am spus sa mearga pe la un bar, sa-si faca nevoile, aveti vreun bar in sat, nu?…..” Alt picat din luna…intr-un sat de munte, barul este la km distanta. Si nu cred ca “stapanul barului” ar fi prea fericit sa fie luat cu asalt de indivizi cu suluri de hartie igienica….cu toate ca dupa “linistire” sunt convins ca acestia s-ar fi convertit instantaneu in musterii statornici si dedicati, ca doar este mai cald si mai bine acolo, nu?…..
    Impresia este ca noi suntem nebuni…..Privirea lor ne confirma asta…..Ce vrem? Marele patron, se uita la noi blajin si ne spune….dupa multa cugetare: “mai rabdati-ne putin, pana terminam, si va scapati de noi!”……
    Ma gandesc rapid la varianta propusa: a “rabda putin” inseamna ca nu am rezolvat nimic, noi continuam sa alergam dupa ei sa adunam deseuri, “rahatii” continua sa se adune in jurul nostru….”ca ne scapam de ei” este intr-adevar o usurare….ne putem reveni la viata noastra zilnica….”lucrarea terminata” este o realizare….atat pentru primarie, cat si pentru noi…..
    Bine si ce am rezolvat prin asta?????
    Marele patron o sa ia alta lucrare, in alt loc, o sa roage localnicii, in eventualitatea ca acestia ai creaza probleme asemanatoare cu cele create de noi, sa-i rabde putin, timp in care, o sa-si lase peste tot ambalajele si deseurile – ca sa nu mai spun de “sulurile de hartie igienica”.
    Cateva zile dupa, la o intalnire cu primarul, acesta imi spune: “ati vorbit cu Nelu….”, Intrebandu-l cine este Nelu, imi spune ridicand cu subanteles din spranceana: “ pai sefu de la benzinarii, cel cu firma de constructie ce face lucrarea pe strada Dvs.”…….Aha, zic eu, Nelu o fi……daca ziceti……si ce este cu asta? Primarul imi spune atunci cu un zambet ingrijorat: “v-ati cam luat de el!!!!”…..Privirea lui vroia sa-mi comunice: “ sa va fie rusine, si de fapt cum v-ati permis, nu stiti cine este Nelu???” Mi-am dat seama, fara cuvinte……ce ma lupt cu morile de vant….Firma ce castiga licitatia unei lucrari locale, este detinuta de unul din “sefii cei mari” din zona…..Cine sa-l confrunte? si cata indrazneala ai trebuie aceluia care s-ar putea “inalta” la statura lui, sa-i faca vreo observatie??? Si cu ce drept?
    Intamplator, una din casele de pe stada noastra, este detinuta de o profesoara care se ocupa de multe proiecte de privatizare ….indivizi ce doresc sa-si deschida afaceri, scriu “lucrari” in care isi descriu planul de lucru, scopul, mijloacele, dosare ce sunt corectate, supervizate si aprobate, la nivel universitar….O intreb, daca, in aceste documente, exista si “protectia mediului, curatenia la locul de munca, toalete ecologice”-unde este cazul, bineinteles.
    “Totul este teoretic”….vine raspunsul…..
    Brrrrrr…..si atunci ma gandesc, cum putem fi o tara cat de cat normala, cu respect pentru mediu, si cetateni, cand, firmele mari, ce au un impact mult mai mare decat un simplu individ, nu au o politica in acest sens.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s